1. JUICE DETOX

 

Importanţa tranziţiei/revenirii la hrana solidă poate, cu greu, să fie supraevaluată.

Când alimentaţia cu hrană solidă este oprită, corpul se adaptează la noile condiţii. Organele digestive îşi diminuează funcţiile naturale, glandele digestive produc mai puţine sucuri, stomacul însuşi îşi micşorează dimensiunea si capacitatea.

Doar atunci cand mâncarea solidă este reintrodusă gradual şi ţinînd cont de capacitatea sitemului digestiv, acesta işi recapătă treptat capacitatea funcţională normală.

Tranziţia către o alimentaţie obişnuită, bogată in fibre şi care va conţine alimente mai greu digerabile decât sucurile din legume și fructe, trebuie să fie uşoară și treptată pentru a-i da posibilitatea sistemului digestiv să se adapteze, altfel riscăm să depaşim capacitatea funcţională de moment a acestuia și să avem efecte nedorite.

Sucurile de fructe coapte şi legume, supele de legume strecurate sunt cele mai indicate variante pentru prima zi de tranziţie.

Primele mese obişnuite după prima zi de tranziţie(cu sucuri) trebuie să fie mici ca şi cantităţi. De preferatsupe crude de legume cu adaos puţin de grăsimi nepreparate termic,smoothies de legume sau fructe şicondimente pentru stimularea organelor digestive.

Zilele următoare cantitatea de mâncare poate fi crescută, gradual.

La fel de importantă este şi mestecarea în totalitate a mâncării, până când ajunge un lichid şi este înghiţit involuntar.

Chiar şi sub supraveghere se întâmplă adesea ca, sub impulsul dorinţei şi a oportunităţii apărute, omul să se supraalimenteze. Această tendinţă trebuie controlată, deoarece pot apărea consecinţe nefaste dacă se depaşesc capacităţile aparatului digestiv prin exces prematur. De aceea este nevoie ca omul să înveţe să trăiască cu limitările pe care le au organele corpului său.

Dacă revenirea la hrana solidă se face, timp de o săptămână,  prin intermediul unei diete exclusiv vegetale, formată dinfructe bine coapte(servite ca o masăseparată),legume și seminţe crude(nepreparate termic), consumate în cantităţi moderate şi bine mestecate – atunci reacomodarea fiziologică normală a corpului este realizată corespunzător!

După această săptămână se pot reintroduce treptat cereale şi produse de origine animală.

 

2. JUICE & SALAD DETOX și 3. Plant based – China Study whole food diet

Deoarece în aceste două programe se consumă hrană în formă solidă nu mai este nevoie de o tranziţie specială din punct de vedere al meniului. Rămân însă valabile celelalte recomandări de mai sus cu privire la cantităţile consumate şi la mestecarea în totalitate a alimentelor.

Pentru că ne dorim săcontinuaţi și acasă(şi la seviciu) modul de alimentaţie sănătos pe care l-aţi experimentat la Hotel Alpin, în continuare vă împărtăşim câteva recomandări importante în ceea ce priveşte nutriţia.

1.5. Balanţa alcalin/acid pentru sănătate şi combinarea alimentelor pentru o digestie fără surprize!

Toate mecanismele de reglare a organismului lucrează pentru echilibrarea raportului fragil acid/alcalin.

Una dintre măsuratorile importante, poate cea mai importantă, este pH-ul sângelui(cât de acid sau alcalin este). Obiectivul pe termen lung pentru sănătate este de a realiza şi menţine echilibrul alcalin din corp deoarece acesta face mari eforturi pentru a menţine caracterul uşor alcalin al sângelui său.

Sângele se menţine la un pH de 7,365 –  la modul ideal.La niveluldiverselor organe avem însădiferenţe în ceea ce priveşte nivelul pH-ului. Aceste diferenţe sunt explicate de însăşi funcţia organului respectiv. De exemplu, în stomac are loc digestia proteinelor, digestie care se realizează în mediul acid, dat de sucurile gastrice secretate de stomac. Astfel, în interiorul intestinului subţire pH-ul trebuie să fie basic (7,5-8,0) dar în stomac şi colon trebuie să fie usor acid (această aciditate este influenţată si de tipul alimentelor pe care le consumăm).

Când pH-ul ţesuturilor atinge un nivel prea acid, nivelurile de oxigen scad şi metabolismul celular se diminuează sau, în cel mai rău caz, încetează. De aceea se doreşte o evitare a scăderii pH-ului. Pentru a preveni acest lucru, când se confruntă cu un nivel mare de acid, sângele începe să extragă minerale alcaline din ţesuturi pentru a neutraliza acizii puternici. Daca nu există în cantităţi suficiente în alimentaţie sau în rezervele organismului, aceste minerale alcaline sunt mobilizate şi pot fi extrase din oase (ex. calciu) sau din muşchi(ex. magneziu), unde ele sunt,desigur, necesare. Dacă suprasolicitarea acidă este prea mare pentru ca sângele să o echilibreze, acidul în exces este condus spre ţesuturi, pentru stocare. Apoi, sistemul limfatic neutralizează ce poate…

În general, alimentele de origine animală: carnea, ouăle, lactatele, alimentele procesate şi rafinate, produsele cu drojdie, alimentele fermentate, cerealele, îndulcitorii artificiali, unele fructe și zaharurile – sunt acidifiante, ca și alcoolul, cafeaua, ciocolata, ceaiul negru și băuturile carbogazoase.

Pe de altă parte, cea mai mare parte din vegetale este alcalinizantă. Câteva fructe citrice nedulci sunt de asemenea alcalinizante în organism(ex.: lamâia), la fel cum sunt seminţele, nucile și cerealele germinate.

            Cerealele sunt acidifiante, deşi câteva(hrişca, meiul, alacul) sunt numai foarte uşor acide.

            Pentru menţinerea unui pH echilibrat în sânge si ţesuturi, alimentaţia trebuie să cuprindă cca 70-80% alimente alcaline şi cca 20-30% alimente acide, iar cel puţin jumătate din cele alcaline să fie consumate în stare crudă.

            Acestea sunt masurători aproximative, vizuale, nu cantitative(gramaje) şi nici în calorii deoarece un mod de viaţă echilibrat şi sănătos e normal să fie lipsit de stressul măsurătorilor de genul acesta.

            Legumele trebuie să reprezinte centrul alimentaţiei, grosul majorităţii meselor pe care le serviţi. Sunt alimentele cu cel mai scăzut conţinut de calorii, cu un conţinut scăzut de zahăr şi, în plus, furnizează vitaminele, mineralele, fibra, clorofila și enzimele necesare corpului. Pe lângă acestea, contribuie la refacerea și menţinerea florei intestinale benefice.

            Grăsimile joacăun rol crucial în organism şi a le elimina înseamnă să ne expunem la carenţe nutriţionale și la efectele lor. Secretul este să folosim grăsimile sănătoase, cele bogate în acizi graşi esenţiali, în special în Omega 3(la care majoritatea suntem deficitari). Nucile, seminţele oleaginoase, avocado – sunt toate surse de grăsimi vegetale sănătoase. Cele mai mari concentraţii de acizi grasi esenţiali se găsesc în uleiul din seminţe de in, de limba mielului şi în cel de cânepa. În cazul în care veţi alege să consumaţi peşte, alegeţi peştele sălbatic, de captură, în detrimentul celui de crescătorie(acvacultura). Sardinele, anșoa, somonul, heringul sunt doar câteva tipuri de peşti care conţin Omega 3 în cantităţi mai mari şi care pot fi găsite şi în comerţul românesc.

Când folosiţi uleiuri (în locul nucilor sau seminţelor din care acestea au fost extrase), asiguraţi-vă că au fost obţinute prin presare la rece, extrase şi ambalate fără a fi încalzite. Folosiţi-le aşa, fără sa le încingeți!

Începeți ziua cu un pahar mare de apă la temperatura camereicu lămâie.

Condimentele sunt majoritar alcaline: pătrunjel, mărar, leuştean, tarhon, ghimbir, turmeric (curcuma), busuioc, chimen, oregano, cimbru, coriandru, scorțișoară, nucşoara, cuişoare, etc!

Majoritatea ceaiurilor din plante medicinale sunt de asemenea o sursăimportantăde alcalinitate.

 

 

Combinarea alimentelor!

Nu contează cât de „bine” mâncaţi ci dacă puteţi digera, asimila, utiliza și elimina ceea ce aţi mâncat!

Mestecaţi bine mâncarea, fiindcă prima etapă a digestiei are loc în cavitatea bucală.

Felul în care combinăm alimentele este un factor important pentru a avea o digestie bună. Fiecare aliment solicită sistemul digestiv în mod diferit. De ex. digestia proteinelor se realizează în stomac în mediu acid. În opoziţie, amidonul(foarte prezent în cereale şicartofi) necesită un mediu uşor alcalin pentru digestie, care are loc în gură şi în intestinul subţire(în duoden). Grăsimile se aseamănă cu amidonul in privinţa digestiei.

Este uşor de conştientizat că proteinele şi amidonul nu se împacă atunci când sunt consumate împreuna. Unul va interfera cu digestia celuilalt, ducând la digerarea incompletă a fiecăruia şi contribuind la procese de putrefacţie sau de fermentaţie. Tot ceea ce nu este digerat suficient de organism va fi „digerat” de microorganisme dăunatoare. Astfel se  creează un cerc vicios: digestia compromisă face loc pentru microorganismele nocive, iar acestea perturbă şi mai mult digestia. Combinarea defectuoasă a alimentelor este şi o cauză importanta a formării de mucus aderent.

Dacă dorim să stabilim care sunt combinaţiile corecte de alimente, chimia devine un prieten de nădejde. Asociind o bază cu un acid, cele 2 elemente se vor neutraliza reciproc si în loc să-şi facă treaba enzimele digestive specifice mediului respectiv, fermentaţia şi putrefacţia devin “marii factori digestivi”.

Cele mai simple şi importante aspecte legate de combinarea alimentelor sunt: nu asociaţi proteinele cu carbohidraţii iar, in al doilea rând, consumaţi fructele singure(ca masă separată) şi nu în combinaţie cu alte tipuri de alimente.

Proteinele se combină cu legume sărace în zahăruri.

Alimentele cu conţinut de amidon(cereale, cartofi) se pot combina cu legume și grăsimi sănătoase.

Există numeroase alte concepte legate de combinarea corectă a alimentelor:

• Nu combinaţi mai multe tipuri de proteine diferite la o masă;
• Anumite fructe pot fi asociate cu proteine, etc.

Mai mult, pe aceste teme, vom vorbi în cadrul orelor de consiliere nutriţională în programul Detox.